Am văzut stele căzând,
Cerul negru arzând.
Chipul tău se stinge încet,
Timpul nostru parcă a-ncetat.
Deja mi-e dor,
De al tău zâmbet și zbor.

O sclipire de lumină văd.
Visul naiv îl întrevăz,
Turbat, mușc din realitate,
Sufletu-mi iese din furtună,
Iar petale de sudoare îmi cad pe gură.

Speriat, tai în ceața dimineții,
Și te caut disperat acum,
Prin valurile vieții.
Găsesc o pleoapă ascunsă în așternut,
Și al tău zambet brut, răsare mut.
Coșmarul e deja trecut,
Mă simt din nou, născut.