Numele meu e scris în buletin. Acolo e și poza, că sunt o poză de bărbat! Prototipul masculului ideal! Prototip, adică un tip proto… Că nu sunt sincronic, nici protocronic. Ci… protosincronic! Proto… pronto… bronto… Mai degrabă cred că sunt un pic italian. Mamă, un gigolo de ăla viril și feroce invidiat de toți masculii din jur! Atunci nu mă mai ascund! Mai bine să mă cunoască toată lumea. Păi ce să ascund? Chior nu sunt decât un pic și am tăiată numai o ureche... Că doctoru` a zis că și așa o să-mi cază. Ar mai fi negul ăsta mare și frumos din vârful nasului… Și ce dacă mai sontâcâi de un picior? In rest, și mai am destul rest, sunt mai perfect decât perfectul! Sau… prefectul?
Femeile salivează după mine. Pe unde trec rămân în urma mea numai scuipați. Că toate mă scuipă să nu le fie de deochi. Fraierele se tem degeaba… păi io n-am decât un ochi! Cu gravidele e mai complicat. Când mă vede scuipă și-n sân să nu le bată barbații dacă or semăna copiii cu mine. Proaste domnule, păi cum să semene? Ce… parcă mă culc io cu ele! Nu-mi trebuie belea pe cap că am avut o vecină. Colo, pe alee, mai pe stânga… Ce patimă a făcut pentru mine! Da, da… A luat foc de focul meu săraca! Noroc că nu s-a aflat că mă declarau piroman. Ehh… lumea zice că de beată ori că de la lumânări. Da nu e adevărat. Ãsta e darul meu, domnule, incendiez femeile când mă văd! De aia bărbații lor, fără excepție, se tem de mine și mă invidiază.
Am toate calitățile și ceva in plus… spondiloză, icter mecanic și dischinezie. Am luat-o de la chinezii aia cred când am fost în Europa. Ei, nu zeița... magazinul ăla! Că eu umblu mult. Da, da ați ghicit mai ales după femei. Da n-am avut noroc în dragoste. Că azi toate se uită după costum de firmă, vilă și mașină. Io sunt sărac, nu… nu doar cu duhul, sunt sărac lipit. Ei, na acuma cum adică lipit! Uite așa bine… Când eram mic am avut scarlatină. Da, parcă numai asta, am mai avut io și buboaie și un pic de râie… Destui păduchi și ceva limbrici! Da de la scarlatină însă mi-a căzut o geană! Și mi-au lipit-o cu cocă. Deh, așa era pe atunci! Nici nu se bagă de seamă, lumea crede că așa sunt io urduros. Da nu le spun!
Sunt unii însă care se laudă, nevoie mare, cu ce au. Sau cu ce n-au? Își zic, așa tare plini de ei, că nu se prea spală, infirmi! Și ne privesc pe noi ăștialalți, normalii, cu un aer așa… de superioritate! În fudulia lor, că doar câte una mai au fiecare... Da, așa cum spuneam, au cerut să li se dea rentă viageră. Și li s-a dat domnule, că de-aia abia mai respiră bugetu’! Îi ține pe ei în spinare săracu’! Da io nu cer nimic, ce să mai cer? Am fost înzestrat de la natură cu de toate! Că venise unii cu ideea, cică să-mi dea pensie… De handicapat! Mie! Eh, pe asta chiar nu pot să o mai înghit! Cum adică pensionar domnule? Să-mi las io afacerea și vadul meu de la cimitirul Străulesti! Cum intri pe dreapta… Să renunț io la colac și la coliva sigură pentru amărâta lor de pomană! Care, dupa ce că e vai de ea, mi-o mai și impozitează ori o taie când le vine cheful. Păi din ce și-a făcut ăia vile și piscine? Io am mândria mea, domnule! Mă mulțumesc cu ce mi-a dat ăl de sus. O mandră mi-ar mai trebui. Eheee… să mă plimbe așa cu căruciorul printre mașini și printre tramvaie! Pusesem io ochiu’ pe una Frusina. Da, proasta, ar fi vrut să pun altceva. Când i-am zis că nu mai am că m-a mușcat niște câini răi când eram mic, a fugit mâncând pământul. De atunci mi-a rămas groapa asta că nici nu mai pot să ies din parcare. Și din cauza ei mă dușmănește toți. În fiecare dimineață când mă scol dau în ea. Ai dracu, zice că sunt fudul… de dau în gropi! Da io n-am decât o groapă. Mi-e destuul! Îi las să moară de ciudă că sunt mai pricopsit ca ei. Păi io nu mai am grija zilei de mâine. Să-i vedem pe ei… Ce-or să se facă pe criza asta când vor trebui să se îngroape?
Azi noapte mi-au mai căzut doi dinți și ultimul fir de păr. Am o chelie perfectă! Aproape la fel ca burta. S-a umflat de la icter. Da io le zic, lingându-mă pe buze, că e de la colivă. Din cauza ei nu pot dormi pe spate. Că mă strivește! Cred că de aia mă și cam țin șalele. Da e bine, că tot n-am eu cu cine mă ține! Lucrul cel mai formidabil e însă că urinez în eprubetă. Ei nu, nu din aia de plastic! Am una din sticlă de aia bună. A uitat-o cineva lângă o cruce. Cică e sticlă de boemia, domnule! Că din cauza ei sunt io așa boem. Adică, pe englezește: ”I em boy!” Am pe dracu boi… mă laud și io la lume! Măcar o văcuță și tot era ceva. Nici nu trebuia să o mai duc la montă ca să facă lapte. În zodia mea scrie că sunt taur!