M ă uit și unde nu te văd te-ating,
I ar dacă nu te-aud te strig,
H oinar mă-n torc in timp și tare mult aș vrea
A timpului măsură să nu-ți mai fie grea.
E u vreau ca să rămàn normal
L ăsăndu-mă furat de spațiul virtual
A șa ca-ți scriu nu-ți spun verbal.

D in cànd in cànd te văd te-ating ,
O riunde nu privesc te strig,
I ar dacă monitorul stàng,
N u ràd, nu tac, nu plàng.
I ncerc doar să rămăn normal,
T răind in spațiul virtual,
A șa că-ți scriu, nu-ți spun verbal.

M i-aș dori ca această clipă, o zi să dăinuiască,
I ar uitarea și amintirea din nou să se iubească.
R estul intrebărilor sa fie tăcute,
E u te iubesc....tu m-ai iubit... cuvinte cam multe.
L asă-mă să cred că tu, in astă viață,
A i să mai joci o carte numită speranță.

M i-aș dori ca această clipă, un veac să dăinuiască,
I ar uitarea și amintirea din nou să se iubească.
H oinare intrebări sa fie tăcute,
A scunse in stànca din munte.
E lla privește-ți destinul in față,
L asă-mă să cred că tu in astă viață,
A i să mai joci o carte numită speranță.

V ei privi și măine prin geamul murdar
I n timp ce vecinu-și bate nevasta și-un cal.
O prește măcelul tu vei striga,
L ovește doar vaca, in cal nu mai da.
E ste tristă soarta bietului cal,
T ristă-i tristețea din geamul murdar
A șteaptă o speranță și-așteaptă-n zadar.

V ăd trecutul tot in tine,làngă tine traiesc az,
I ar viitorul ce ne-așteaptă s-l inchidem intr-un ceas.
O să dăm timpul-napoi, pànă unde ne convine,
L ăsànd doar atàt să treacă numai clipele senine.
E u promit că de v-a fi, ceasu-nloc atunci să stea,
T impul il vom da cu màna, dreapta ta in stànga mea,
A lergànd in timpul vieți fără ceas de s-ar putea.

V eninul e otrava ce este-n trupul meu,
I a cu măsură insă și nu-ți va face rau.
O trava este moarte, de nu vei ști lua,
L a fel cum e speranță in viața altcuiva.
E doar fatalitate și uneori destin,
T u nu uita un lucru, că totuși e venin,
A șa că ia cu màna și nu cu sacul plin.

V reau sa-ți fiu in viață doar răul bun.
I ar mie ușa sa-mi deschidă uràta cea frumoasa,
O clipă s-o privesc și apoi să-i spun,
L asă-ți durerea-n urmă și ai cu mine-acasă.
E primăvară afară dăi drumul ierni plece,
T u nu uita un lucru ca viața-i scurtă trece,
A șa că dă-mi mànuța și-n vață iar a merge.