agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-07-13 | | Imnul american are versurile scrise de tânărul avocat-poet Francis Scott Key (1779-1843). 1. O, spune, poți tu zări, În lumina timpurie a zorilor, Ceea ce cu atâta mândrie salutăm noi În ultima licărire a crepusculului Ale cărui largi dungi și stele briliante, În timpul periculoasei lupte, Le vedeam deasupra meterezelor, Atât de elegant fluturând? Și strălucirea roșie a rachetelor, Bombele explodând în aer, Probând, de-a lungul nopții, Că steagul nostru era încă acolo. O, spune, drapelul cu dungi și stele Tot mai flutură oare Peste pământul celor liberi Și peste casa celor viteji? 2. Prin pâcla mării, El abia se vedea pe țărm, Unde arogantul amfitrion al inamicului Se odihnea în temută liniște. Ce este oare acel obiect pe care briza În timp ce suflă intermitent deasupra înaltului abrupt, Aci abia-l ascunde, aci abia-l expune? Acum el prinde strălucirea Primelor scânteieri ale dimineții, Reflectând în acest moment pe deplin glorios sclipirile apei: Da, acesta este steagul împestrițat cu stele. O, fie ca el să fluture în veci peste pământul celor liberi Și peste casa celor viteji! 3. Și unde se află acea bandă de inamici Care cu atâta lăudăroșenie jurau Ca în dezastrul războiului Și în confuzia luptei Nici o casă și nici o țară Să nu mai fie cruțate? Sângele lor a spălat De contaminare urmele nebune Ale pașilor lăsați de ei. Nici un refugiu nu poate salva Pe mercenari și pe sclavi De teroarea luptei sau de tristețea mormântului; Însă drapelul înstelat Flutură triumfător Peste pământul celor liberi Și peste casa celor viteji! 4. O, întotdeauna să fie așa, Când oamenii liberi se ridică împărțindu-se Între casele lor iubite Și dezolările războiului! Fie binecuvântat cu victorie și pace, Pământul răscumpărat de cer; Lăudat fie Atotputernicul care ne-a creat Și ne-a conservat ca națiune. Așadar, trebuie să cucerim, Dar numai când cauza este justă, Și atunci deviza noastră va fi: "Noi credem în Dumnezeu!" Iar drapelul împestrițat cu stele Va triumfa fluturând Peste pământul celor liberi Și peste casa celor viteji!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate