agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-09-23 | |
Ieri lângă patul meu
s’a oprit o fereastră: “E frumos afară”, zise în cele din urmă. “Stiu”, i-am răspuns; Apoi ne-am privit unul pe altul furați de orice cuvânt de care să ne prindem. “Dacă pot să te ajut cu ceva, dă-mi un telefon” și a plecat așezându-mi perna mai bine. Apoi au venit două uși. Una era îmbrăcată în alb și alta în negru: “Am venit să te luăm acasă” zise cea îmbrăcată în alb.”Afară e soare. Livada de cireși a înflorit...” “Am venit să te luăm acasă” zise și cea îmbrăcată în negru. “Afară e lună plină de parcă ar fi ziuă. ...Arțarii roșii,galbeni... și apele în murmur din pravilă rostesc''. Sora intră în cameră zâmbind și tot zâmbind îmi invită ușile afară: “S’a terminat ora ... E târziu... '' Rămas singur aud doar pantofii vizitatorilor plecând: tic-tac...tic-tac... tic-tac...tic-tac... Unde a stat fereastra e o pânză de giulgiu pe geam. In locul ușilor - două scaune goale. Numai ceasul s’a îndrăgostit de uși și-mi repetă: “A-fa-ră- e...a-fa-ră-e...a-fa-ră-e...’
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate