agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-12-05 | | Oamenii au aprins lumînări galbene, subțiri, albe, mai groase. Au decis să prăznuiască morții. Între crucile albe miros de sarmale. Numai drăcușorul cu ochi de nectar își lingea unghiile. Numai drăcușorul se ițea printre morminte. Din cînd în cînd scărmăna norii de pe ochii femeilor. Apoi oamenii au decis să aprindă lumînări lungi, cu fundițe, ca pentru ultima nuntă. Din morminte au ieșit cîrtițe, cu năsucurile mirosind moartea, greieri de cimitir cu repertoriul înghițit în lacrimi, furnici ce nu știau de frig, ci numai de trupuri descompuse de oameni. O fetiță s-a așezat pe o piatră și a început să rostească balada celor fără de noimă, balada speranței încălecate pe arbori pictați. Preotul s-a ridicat dintre oameni, a pornit de jos, anul acesta nu a suflat lumînările, se vor stinge pînă la urmă a zis și a pornit spre capelă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate