M-am amețit
Din ochii ei de rom
Dulce-întunecat,
Și-am ascultat-o...
A spus ceva ascuns
Prea subtil
Pentru starea mea.
Dar mi-a plăcut,
Accentul ei fructat,
Un melanj natural
Un nectar lingvistic.
Aproape imposibil
De descris
Modul în care
Îmi făcea
Noduri în gât.
Avea acel nume,
Pe care-l rosteai mut,
Când te gândeai la ea.
Mirosul ei se confunda
Cu o veche rețetă,
Dintr-o ciocolaterie,
Iar dialogul cu ea
Era ca un-
ÃŽntors de ceas.
Adică:
O necesitate,
O obișnuință,
Sau o prelungire...
Firească.
Nu știu,
M-am amețit
Din ochii ei de rom
Dulce-întunecat.