Of, Doamne!Îmi dai lumina să pot privii cerul tău albastru.
Îmi dai puterea de a auzi simfonia pădurii și cântecul nostru.
Mâna mea are darul mângâierii iubitei mele.
Mintea mea are curajul unui zbor printre stele.

Of, Doamne!Mi-ai aprins sufletul pentru întrebări neîntelese.
Mi-ai dat durerea din vorbe grele și dese,
Mintea mea are uitarea de timp fara regrete.
Mai am timp Doamne, ca totul să se repete?