și m-am făcut mic, mic de tot;
omul mă întrebase cu speranță despre condiția
de poet,
îmi argumentase că a citit sute de cărți,
comentarii ale marilor critici,
că toate acestea îi dădeau sens vieții și înțelegerea lucrurilor.
aștepta doar mica scînteie ce lămurește
asemeni mîntuirii.
spera că omul cu cearcăne o ascunde precum secretul
întîlnirii cu alte lumi.
și m-am făcut mic, mic de tot;
așteptam să mă calce așa cum ai zdrobi o insectă respingătoare.
s-a aplecat, m-a scuturat de praful neputinței,
m-a împachetat în batistă.
de atunci mă poartă în buzunarul cămășii.