ca și când aș avea în palme o carte dragă
invizibilă

ca și când aș răsfoi-o și s-ar tăia în felii
luminile orașului

apare pe nepusă masă bunica în cameră
stinge lumina și zgomotul întrerupătorului mi se cuibărește în oase
împinge vița de vie care a intrat pe geam
închide fereastra
trage perdeaua de cărămidă
și se bagă în una din cutiile în care transport lucrurile

hai dormi
îi aud vocea de după sticla cu parfum
stai liniștit te mângâi pe frunte așa cum îți place ție
de aici