agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-10-19 | |
să începem
cu senzația de anapoda (când senzațiile nu-s încă sentimente și mai e cale până la… zadar), senzația de disproporție, de incongruențe – și pojghița, urma procesului galvanic, pe care aparent o vezi lustruire, (deși-i fățărnicie) senzația de ipocrizie generalizată, a unui mereu alt început, senzația de incredibil față de propria moarte, senzația idioată de speranță – deși fără nicio bază concretă, față de senzația de un dincolo miraculos, extraordinar bivalent sus-jos (precum în cer, pe pământ) și totuși încă… mai rămân femei gravide care și nasc (senzația asta de perenitate mă face să mă gândesc la erbicide - ca și cum doar iarba rea ar avea îngăduită perenitatea, dreptul la înmulțire scandaloasă) uite, am privit în burta unei mame și… am zărit trupul acela mic: un craniu, un schelet aidoma celor dezgropate după șapte ani – deci, acolo locuiește Moartea…! - am senzația… astfel, că m-am născut împreună cu ea, Moartea mea, o am soră geamănă!… ............................................ ca ultimă soluție împotriva stagnării las suma ipocriziilor absorbită de un vacuum să simt cum plouă (chiar și să nu văd niciun strop, nicio frunză…) ținând un ,,după…’’ drept umbrelă (unde sentimentele apar mai mereu… după) ipocriziilor, aparențelor, și acestor obsesive senzații
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate