agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 513 .



Numărătoare
poezie [ ]
Cartea Poemelor I - CH17

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Th3Mirr0r ]

2012-11-25  |     | 



Cartea Poemelor

*** 17 ***

Numărătoare



Privesc iubita…

Nesătul de buzele-i flămânde

Ce mă sărută, încetișor, pe frunte

Cu dragostea-i infinită, ca o nebună...

Îi număr, rând pe rând, gesturile gingașe

Ce cată să mă-ncânte, trăgându-mă în brațele ei pătimașe,

Tot mai aproape... și… mă alintă, cu șoaptele ei, pline de viață,

Apoi... mă adoarme, cu visele sale ce le gust

Într-un parfum de dulceață,

Răsfrâns din tainele florilor, ascunse-ntre norii călători,

Adus din mrejele clipelor în care ochii săi argintii,

Priveau către mine;

Nu cutezam să-ntorc aceeași privire,

Timid, căci îmi dădea fiori

Dar ea, zâmbea… la ureche șoptindu-mi:

”De asta rămân mereu, lângă tine”…

Și-mi număra, una după alta, bătăile inimii, surâzând când ...

Voiam să mă retrag din brațele ei…

Iar ea, copilăroasă… în joacă,.. nu mă lăsa…











„Ce-ar fi… dacă în fiece zi, te-aș picta?”

Vrut-am s-o-ntreb, într-o seară în care mă mulțumeam…

Doar s-o privesc dormind…

Și din când în când, îmi așezam capul pe pieptul ei, cald

Pe încă de-o mie de ori, decât inima mea...

Iar totul, devenea atât de liniștitor încât

Nici măcar gândurile, nu mai erau …

Ea, suspina, ca și cum toate încheieturile, ar fi durut-o

Când de trupul ei firav, va să mă despart…

Dar reveneam, căci simțeam că și o parte din mine,

Moare, o dată cu ea...

„N-ai reuși, decât o dată pe lună”,

Îmi zise, când s-a trezit, dimineața...

Dar eu, deja adormisem, cu gând să-i culeg…

Cu buzele-mi arse, lacrima sa,

În timp ce-i priveam părul lung,

Tras în șuvițe rebele, de-o parte și de alta,

Învelindu-mă, ca o pătură fină care-avea să topească
Calota de gheață a inimii mele

Împreună cu pieptu-i fierbinte,

Tresăltând, sacadat, plin de viață...





„Ce-ar fi, dacă ți-aș scrie poeme, în fiece zi?”

O-ntrebai săgalnic, tachinând-o, ca s-o văd surâzând,

Lăsându-se ușor, ca un fulg, în brațele mele…

„Ai reuși”

Îmi zise, trăgându-mă cât mai aproape,

Tot mai aproape...

Și m-adormi cu dulcea ei sărutare…

Îmi număra, rând pe rând,

Clipele...

Ce-aveau să ne despartă…










©Th3Mirr0r

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!