Ne-am așezat la răscruce
de vânturi și de vremuri.
Ni s-a părut înțelept să cunoaștem infinitul
I-am spus Zalmoxis,
mândrii feciori pe altarul dintre lumii,
Mame cerești
Valuri de soare, valuri de iubiri îngenunchiate...
Zalmos...puterea renascută din grotele timpului
plutește peste văi de lumină.
Brazi, barzi la izvorul infinitului
Muzica sferelor aripi de cer
Aurul lichid arde
Lumi de azur îmbrăcate în purpură
Saturnian strai.
Pe trepte de jar Hristicul curge
botezul de foc
Constelațiile se preling
din creuzetul cu aur lichid
În eternitatea vie
Ochiul s-a deschis.