ca să fiu absurd
am lovit zăpada
să dezmembrez corpul iubitei
să mă alătur bețivilor
și îngerilor fără de speranță
cu balene ce înoată prin ochi

sunt un contemplator absurd
cu suspansul ce îmi roade munca
iar frica de frumusețe
duce mai departe
cu rapiditate
impactului zăpezii curbe

când nimic nu a atras electronii
înainte de început
totul era întors și amorțit
iar neliniștea savura
o parte din întreg