Negînd
fără de contenire
făpturile răstimpului
își închipuie că trăiesc
de-ne-trăitul
...cînd de fapt în lumea lor
de oglindiri oglindite
nimic și nimeni
nu mai intră în identitate
cu petrecerea gîndului
între beznă și prea-lumină


sau
poate atunci
gîndul negînd
nu se mai conjugă
cu acel "ceva"
înnăscut sufletului
...și din cauza asta
vei fi nevoit să alegi între
starea oglinzii
și ne-starea oglindirilor ei