agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-11-17 | |
Locul nu contează, e cât mai departe, cât mai străin,
se îmbracă plopii cu întuneric sărat, vântul desface țolul ca pe un plic cu șuvițe vinete, oțelul tremură muzică veche și cultă, lângă peron, în crâșma unde se beau oameni, cineva pune scaunele pe masă și mătură; se întârzie sau poate se ajunge prea devreme, galbenul electric amestecă aerul cu sângele, în gura tunelului, bărbatul în carnea goală, un câine îl hrănește cu oase de porumbel, mănâncă subțire, umbre alb-uleioase îi cad printre dinți, câînele și bărbatul încep să danseze; bezna își aprinde pipa de ceață verzuie, din tunel, femeia cu păr de sticlă cară pielea pe umeri, din pieptul bărbatului, globul de fum, sfărâmat. – Mai vine pasărea aceea, să-ți doarmă între palme? – Deloc. Pereții pe care ai scris n-au întrebat de tine. Câinele îi linge rotund pe pulpe, apoi se joacă cu o piatră. Bărbatul își ia pielea pe el, femeia înghite globul, dimineață își pocnește lung încheieturile ruginite, nu se mai privește nimeni cu nimeni. Cadru larg cu tren spintecând soarele plin de bube, doi oameni merg invers, șine și tunel între ei, fiecare duce în brațe o jumătate de câine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate