Sînt închipuiri
care din tine plecate
uneori îți în(de)plinesc
connubiile
...alteori
nu se întîmplă nimic:
sentimente și lucruri
umbre și oglindiri
devin cuvinte și timp



pe cînd tu
încercînd să te-ntorci
asupra ta însăți
ai senzația că uitarea
este cea care nu-ți îngăduie
să uiți acel act
...pentru care acum
ai da orice să-l în(de)plinești
în numele acelei suferințe pozitive
și mereu viitoare