aburii pasiunii noastre se risipesc.
încet-încet
iau forma unor picuri
sau mai degrabă a unor vietăți mici
ce-și plimbă de-a lungul ferestrei
rudele.
e târziu, îmi spui
dar uiți că suntem atât de sus
încât tâmpla noastră
o atinge pe cea a stelelor
iar stelele, la rândul lor
se hrănesc cu aburul geamului
botezat după noi.
din nou, picuri...