Azi te-am simțit golindu-te de mine.
Te-ai adâncit în gânduri cu mult ger
Și ai lăsat în urmă prea puține
Semne că voi găsi în vreun ungher

De înțeles motivul închistării.
Azi te-am simțit distant și abătut,
Înconjurat de-o ceață a-ntristării
Și măcinat de temeri...Am tăcut

Și mi-am dat iarăși mările deoparte.
Să-ți scriu cu valuri n-am mai îndrăznit
Nicio poveste-n care pân’ la moarte
Și dincolo de ea ți-aș fi zâmbit…

Azi te-am lăsat așa, cu noaptea-n brațe
Să rătăcești prin lutul altui gând
Sperând ca mâine iar să se înalțe
Pe cerul nostru-același soare blând…