mâine va fi acea zi în care vom privi lupii
la marginea terenurilor alterate de vânturi / albul va fi otrava noastră zilnică

în drum spre cartierele lor împânzite cu adăposturi și cuști
unde stau copii cu mitraliere în brațe

pe afișe din hârtie galbenă am scris
there is nothinng outthere, just blackness / pe limba lupilor și
în sângele lor ne-am găsit puterea

fiecare din noi știe că în el un lup va trăi un timp apoi va muri
azi vom crește mai multă răbdare
să înțegem conceptele după care întunericul rămâne singura scăpare pentru
vicii

noi și copiii lupilor din marile orașe
avem același suflet/îl lăsăm zilnic să prindă contur
să ia orice formă pînă va fi la fel de puternic ca o inimă pregătită să bată

permanent

în așteptarea hălcilor de carne crudă și roșie/ sunt voaluri fine-fine de ceață temeri
nedescoperite / acoperite cu mușchi verde-negru ce
încă crește dincolo

din el vom rupe bucăți
ne vom înfășura mersul/ vom distruge
catedralele răului turlelele se vor rostogoli
la picioarele noastre/
vom sta liniștiti până ce străzile se vor acoperi
de cărămizi / le vom strivi cu dinții
neîncetat/ până la epuizare / uitarea va fi otrava noastră zilnică
suntem atât de puternici încât nu mai avem ce cuceri /
iar pentru ultima bătălie / avem nevoie de propria carne
roșie/ crudă.