o altă modă coboară cu greutate în prima cafea
un soi de închisoare tandră
unde te numești ca fiind ,,cel diferit''
ca o frunză care învață fericirea
într-un copac cu o armată de schelete
poate din nevoia de a ști cum să înclini inima
între un strigăt de cocor și o aripă de albatros

iată, e așa de simplu să te balansezi
în timp ce roata olarului stă pe inelar
iar albastrul cerului te-a tras atât de sus încât s-a tatuat în ochi

e un soi de dependență
un fel de poem fulgurant care te atinge
o piatră Graal ca un apendice între cer și pământ

cu siguranță al treilea cântat
va fi mai nedumerit decât o întrebare
mai înalt decât o scară
mai puternic decât o amintire

răspunsul e dincolo de ziduri
unde o umbră a pășit peste litera A
într-o bătălie în care noaptea a evadat