E dimineață. Mă ascund într-un pepene verde.
Prevăzător, am rezemat o scară de cer.
Adie vîntul, pisica își trăiește a noua viață,
clopotul trenului răsună pe viaduct. Un bărbat
crapă lemne, altul ascultă muzică. Demult,
ei au stors lapte din țîțele de piatră ale lupoaicei.
E dimineață. Mă ascund într-un pepene verde.
El începe să crească. Devine uriaș.
Da! Îmi va fi sicriu. Pe coaja lui, cu
briceagul primit de la tata,
în copilărie, numele îmi scriu.