dorm pe un pat de granit
vegheat în permanență de doi corbi
îmi plac corbii, sunt păsări inteligente
noaptea ei îmi recită les fleurs du mal
apoi îmi spun că ar trebui să incinerez Pământul

mă trezesc dimineața și îmi tai venele
în loc de sânge îmi curge plumb topit
iar corbii se transformă în porumbei

mintea mea e o uzină de halucinații
mulțumesc Doamne pentru asta
mulțumesc pentru schizofrenie, afazie,
minciuni și tentative de sinucidere
mulțumesc că nu mai sunt ce am fost

da...

cred că nu mai sunt ce am fost
de la ziua apocalipsei
atunci când am băut un vin sec cu decadența
ceea ce nu știe ea este că, înainte să plec definitiv
i-am pus o otravă specială în pahar
o să mori lent și dureros

un moment de reculegere pentru trădători