Bună midineața, suoare debil,

Mirajul este impecabil!

O vieață nou-nouță,

Ieșită acum din făbricuță,

Livrată de el, chiar de Curier,

Dus prin noroi, d-un car cu boi

și coviltir,

să ție ploaia abitir...

(un nesfârșit drum de noroi

cândva ajunge și la noi)

Salvatorul vine greoi!

El mână prin noroi, un

car cu boi

(când o văd, dau în

lai-lai, lai-lai

și-ai-lai-lai)

O viață nou-nouță,

Ieșită din făbricuță.

(stranie rătăcire la

porțile somnului

nerăbdător să revii

la vis-

conversație

cu prietenul din abis)

Istovelile lor sunt inspirația

Păpușarului

instrumente cu nervi

Păpușarul îi cântă

ca pe Mandoline!

Ei sunt Mandolinele

Icnetele nervurilor

ciupite de unghii oțelite

cu oasele ciobite

călcați de roata timpului

Păpușarul ne cântă ca pe Mandoline!

(Cine e Mandoline?)

Trage cortina să intre lumina

de toamnă a fructelor,

lumină de fructe

(mâine-poimâine un câine plouat)

să trăim ca sfinții alungați în râpe*

din ce lasă corbii

din nuci și semințe

A fost foarte fericit

are o rezervă din acest produs

(feri-snack?)

de vreme ce reușește

să parcurgă deșertul de sare

câtă forță doar pentru a respira

pajiștea-osuar: aici pasc oasele tale

când le văd, îmi vine să

lai-lai, trai-lai-lai

bălai

prin acest sfârșit de lume

continui

dorind dorind

o iuuu-hu-hu-bire paranormală

o draaa-goo-stee

prescrisă de astrolog

Pery-Feeria

Pery-Feeria

și amorul e o așteptare

a sfârșitului

o întreprindere

corcitură între

penibil și grotesc

singura celebrare e finalul

după epuizanta defilare

a paiațelor

o-dih-na

Sub-Urbya

fără duh

bălți de lumină

cineva bate în zidul casei

mergi să vezi, ia felinarul

cutremurătorul

lansatorul de umbre lungi

e zgomot de copită, e măgarul

în noapte negru ghiavol de tăciune

Ia-l de coarne, dii! ghiavole

încalecă-l și mergi unde

apune luna dii! lup!

dii! lup, unde apune luna

cei care urmăresc

(sunt una cu întunericul)

se-apropie tăcuți

cei ce urmăresc

să afle unde stai

să cânte spaime

la geamul cucuvelei

vor afla că ești

mai groaznic decât ei

mai bătrân

și cumplit

(războinic topindu-se pe

câmpul de luptă

în noroiul frământat

când de corbi

când de lupi

gloria

zăpada murdară

ploile

cioclilor

flămânzilor...

războinic topindu-se pe câmp)

(urlă șacali

lălăie-schelălăie

urcă pe schelă la

luna de aur)

(se tem, navigatorii, de

revederea cu pământul

se tem corăbierii

de revederea cu pământul)

(sunt pe afiș!

joc la circ!

sunt pe afiș la circ!

jonglerii,

înghit săbii

scuip foc

!)

(bizarul și melancolia

extras de bizar

tinctură

cineva-ul din visare

cineva-ul (Aldesus?)

mă scoate din somn

ca din cuptor

cu lopata cu lopata

lată de brutar

ca din sertar, din somn

Aldesus cu lopata de brutar)

(să nu uit să curăț curtea

de fructele în putrezire

și s-alung ciorile

din boltă)

(viața lui de care ține cu dinții,

e butaforia de care ține cu dinții)

ploaie galbenă din nori grași

cârtițe gulerate sub cer mov

Marele Dovleac Oranj de Plăcintă

Creatorul lumii

și al predatorilor zis sapiens

(printre noi, târâtorii

ăștia care cad de sus

sunt aviatorii)
el e filthy-rich

are toată ființa

noi cu sărăcia

el doarme pe depozite

de ființă

sondele lui

extrag ființa

din patul de rocă)

și bem cucută din damigene

și bem cucută din damigene

dii, lup! să mergem

văd capătul lumii

proprietatea lui Aldesus

neantul

dii, ghiavole

(de-am fi rămas în peșteri

acum eram un trib de treabă)

(un întuneric rău

aduc de civvy-lizzy

sanctuare profanate

Gim de pelin

mutanții (sub)urbani

din mlaștina

Aligatorilor de crom)

grabnică retezare a simțurilor

pleacă sufletul în rătăcire

dus de aripa neagră a toamnei

de stoluri, de cârduri, de roiuri

de prevestiri cântate

de corbi

privesc acest peisaj

și nu văd nimic nu văd

sensul său profund

dacă are unul

semnificația

stranie retezare a

minții

(care, cu timpul

cedează sub istoveli)