|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
￭ Unul dintre avataruri
￭ tragedie greacă
￭ în pod ard niÈ™te fotografii cu tine
￭ ​Mahmur în lanul de secară, Vasile dă cu ochii de trei graÈ›ii, către seară
￭ doar despre cele care parvin
￭ noaptea ca un magnetofon ce ne înregistrează respiraÈ›iile
￭ cerneală invizibilă
￭ poem felin
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Don Juan – Cântul al doisprezecelea – strofă VIII
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de George Gordon Noel Byron [George_Gordon_Noel_Byron ]
2015-12-01
| |
Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea
El singur e cu-adevărat poet!
E gata să-ți arate, orișicând,
Cu patimă grămadă de bănet,
La care-atâți visează, colindând
Oceanele. În cufăru-i secret
E soarele-n lingouri scăpărând.
ÃŽi ia privirea perla. Un smarald
I-o dă-napoi, cu pâlpâitu-i cald.
(Traducere de Virgil Teodorescu
 |
|
|
|
