copilul de-am fost așteaptă-o minune
îl ajut să deschidă ușa sufrageriei
îi dau telecomanda apasă copile
bradul se-mbracă-n lumini pâlpâind
în ritmul muzicii unui colind șiroind
peste globuri beteli bomboane ciocolate

sub brad coșulețe pungi cutii cutiuțe
fel de fel mă privește uimit
mergi sunt toate-ale tale repede
se-așează-n genunchi și febril
despachetează râde țipă de mine-a uitat
fericit se minunează de jucăriile
ce nu le-a avut niciodată

îl las îmi pun o cană cu vin fiert
miroase a scorțișoară păcat că
nu ninge afară tacâmul să fie complet
n-am chef să mănânc nimic din ce sunt pe masă
nici măcar să-mi aprind o țigară
m-așez în fotoliu tihnit închid ochii
și-mi cânt în gând leru-i ler și florile-s dalbe

pe stradă voci de copii e noaptea magiei
colindelor dar la mine nu vor veni
stau prea aproape de cer și interfonu-i defect
pendula bate de unșpe vinu-i răcit
sufrageria e goală copilul cu brad cu tot a fugit
de fapt peste o oră începe ajunul

prost obicei ai zău așa nu te-nțeleg
de ce te-ascunzi după vise mințindu-te-ntruna...