agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-02-19 | |
VENUS
Frumoasa cerului cea blondă, zidită veșnic între două emisfere, din care una-i ziua ta fierbinte - imensa pasăre albă clocind vreo două luni pe-o parte a planetei - iar alta-ți este neagra pasăre a nopții, clocind același timp cealaltă parte-a ei care-i scăldată-n noaptea mai fierbinte decât ziua. Ascunse-s amândouă, sufocate, sub norii-n fierberi de lumini de fulger ce-ți ară zi și noapte cerul tău bolnav... Frumoasă ești din depărtarea noastră, fiindcă te-aleserăm ca simbol al sfintelor iubiri, dar, mai de-aproape, idealul moare, căci nu mai pari zeița frumuseții, ci-o soră tristă cu Pământul-rege, cu munți de foc și cu vulcani nebuni, cu dealuri și cu văi posomorâte, dar fără ca lumina soarelui vibrând de veselie să-ți binecuvânteze umbrele fierbinți - o soră-n agonie, deci, și-ntr-un coșmar scâncit, căci norii groși de-acid clorhidric, de dioxid carbonic, de toxic vitriol, îți fac din cerul leșios apocalipsa, din aerul fierbinte - un infern... Săracă, fără sateliți, de ce te-nvârți doar invers și nicidecum precum alte planete ? De ce la tine soarele-ți răsare mereu de la apus? Ciudată ești, dar, totuși, dacă vom coborî la tine prin cețuri otrăvite, prin aeru-ți de foc, venind dinspre Pământ, te vom putea schimba, că-ți umplem umbra arsă cu mari serbări de flori, te vom scăpa de arșiți și-ți răcorim întinsul, vom răspândi viața cu mari prelingeri verzi pulsând în tine seve de clorofile pământene, să-ți vigoreze trupul de Veneră, să te-mbrăcăm în viață clocotindă și în fertile arderi, să te cuprindem într-o hlamidă nouă de Luceafăr, așa cum s-a-mbrăcat și Terra în albastru, așa cum, înșelați, noi te credeam de veacuri.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate