agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1834 .



Hybris
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [DanG ]

2016-06-27  |     | 



Cerul s-aruncă pe focuri departe,
Și găuri de ciuturi s-afund în nămol,
Se stinge pădurea, copacii-s pe moarte,
Și-o pasăre neagră țâșnește în gol.

Și plec în adâncuri spre-ascunsele locuri,
Și pașii mă poartă încet și greoi,
În juru-mi s-adună cumplitele smoguri,
Și valuri mă poartă urlate de ploi.

M-afund spre adâncuri să-mi caut ființa,
Dar oare vreo poartă ascunsă-n zăvor,
Va ști să se rupă, să-mi lase dorința
Să-și ducă povara în visuri ce mor?

Va ști să-mi arate în veșnice focuri
Cum zace destinul, ascuns, pustiit,
Că somnu-i pedeapsa înaltelor locuri,
Că lanțuri i-s straie în joc infinit?

Și-o umbră ciudată țâșnește din valuri
Și-n cale-mi s-adună cu aripi fierbinți,
Se-nalță, semeață, în negrele voaluri
Și-ntinde din coasa-i un braț din arginți:

– Urmează-mă-n noapte, departe-n abisuri
Să-ți fiu călăuză, spre-adâncul mister,
Privește în urmă cum visuri și visuri
Îți pleacă grăbite spre ‘nalturi de cer!

– O, tu, neființă, mă-nvălui în smârcuri
Și vrei un Virgiliu să-mi fii în Infern?
Dar singur vreau taina, departe-n adâncuri,
S-o-nțeleg și s-o știu în sensu-i etern!

Arată-mi doar calea ascunselor locuri
Și-nchide în urmă-mi eternele porți,
Captivă lăsa-voi acolo în focuri,
O minte ce cată să fugă de sorți.

Adâncul se umflă și cască o gură,
Și umbre ciudate întruna tot curg,
Mă-nșfacă, m-afundă în pâlnii de ură,
Și-un gând mă-nfioară: – Există Demiurg?

Iar mintea-mi rămâne fărâmă, pustie,
Și arde, și arde adânc în Infern,
Și poarta se-nchide și nimeni n-o știe,
Iar taina-i în Moarte în sensu-i etern.

Dan Gabăr
Shamkir, 29 mai 2016

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!