vieți de domnițe-
torțe aprinse pentru fugile altora
loc de scăpare în lada de
lemn de trandafir a bunicii
ceasul lor
are limbile încrucișate în fața destinului
straiul lor aurit
lepădat în urma prinților păgâni
vin încet spre noi cu binecuvântare de sus
lăsând pe prag
amintirea unor chipuri luminoase

2


când vei sfârși de băut cafeaua
ziua va fi pe muchie de cuțit
cățelul va dori să-l mângâi
copilul
să-l învelești și să-i citești ceva din cartea cu poze
în acest spațiu al trecutului
avem un rol
și
misiunea de a merge mai departe
cot la cot
cu privitorul

luna-i la răscruce

3


plecați
escaladez asemenea unui păianjen
aceste ziduri verticale
în tovărășia
genunchilor mei
a dorințelor mele
a cruzimii mele
încerc să dau o anumită orientare hazardului
creez iluzia unui spațiu orizontal
ofertant
în care privitorul poate deveni chiar personaj principal
(în funcție de cum se mișcă pe scară)
protocolul de colaborate are forma unui copac în cădere


4


valuri de pânzeturi și de păr despletit
primele semnale sonore ale
flautelor au tăiat
maioneza dulce a prefăcătoriei
cântecele harpei
au destrămat intrigile
schimbând tonalitatea
arcușurile
au îndreaptat visele brăzdate de violență
dirijorul își târăște cărnurile
prin ploaia de ouă de gasteropode
spre sfârșitul spectacolului
atmosferă-i mai rarefiată
pot
să deschid fereastra


5

ați instalat bine jucăriile
printre gândacii de bucătărie
fanteziile sunt pe față
curățate de orice imperfecțiune
modelele din planul secund
pun în evidență
marginea balustradei
aveți grijă unde amplasați teroriștii

fără selfiuri
și zâmbete deșarte
o.k.
6
ceața urcă dinspre stânci spre norii pictați cu strigătele naufragiaților
mâini cu degetele răsfirate trec prin alba penumbră
un râs și un plâns sorb căldura și lumina

ar vrea să stea singur
cu femeia care înoată
în orizontul ei îngust hașurat de temeri
oricât se căznește
nu vede decât un zid de sticlă aburit
pe care era scris:
cine-i curat cu mâinile să suie-n muntele Domnului