agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-02-04 | |
1.
să ne urcăm în ciori spre zările calde cu noaptea-n cap înfometați de marea artă trecuta artă prea-greaua artă din care a mai rămas să ne urcăm în ciori să rupem mormintele creației să împrăștiem praful de pe clape. Azi numai puțin dintre mișcările bune se mai aude. Azi numai puțin-ul dintre silabe mai crește să ne urcăm în ciori așa cum pleci cu plasa la piață impertinenți autoritari până-n deziluzie. Azi umbrele paietelor se strecoară. Printre crăpăturile dintre scânduri cu lumina din ce în ce mai slabă cu vocea aspră peste umbrele aripilor. Azi semnele nu mai simt ce înseamnă din marea artă pasul către înălțimi 2. plecați cu noaptea-n cap spre marea încă tristă din zori lepădată și rece ca inima pădurii fără țipenie de ființă plecați cu visele în toi spre marea încă tristă care crește în noi până când din viața gonită dintre pofta de trai poate spune iubirea unei clipe în Rai 3. scormonim ruina cetății din noi cu amintirile goale de neam sau de neamuri popoare de sânge sau duh regăsim printre dinți cu priviri de tăcere sau damnare de sfinți căutând cum nimicul se umbrește-n alean și se îmbracă-n pace cu nume și neam 4. să ne urcăm în ciori către țintirimul golit unde soarele crește anunță ziua pe fața epitafurilor le citește cu grijă se îmbăiază în pomi calm
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate