Și... bucuria e la loc de bine...
Chiar dacă răutatea macină mereu.
Se străduie să revibreze relități ciobite...
Spunând că suferința e destinul tău.

Dar îmbrăcarea în adevărata poezie,
Cu multul adevăr cu pași ușori de curcubeu,
Vor pune gustul bun de pâine și lipire
Pe malul tău cu lipsă de adânc ecou .

Cuprinde-mă și mă iubește cu iubire...
Atinge-mă și prin cuvântul bun și simț de eu.
Și corectat printr-o iubire cu Iubire
Vom face mult mai mult decât în rău.