A trecut mult timp de când nu ți-am mai scris;
În imaginația mea ai rămas neschimbată!
Ai același parfum adolescentin și n-aș fi zis
Că îl voi regăsi prin efemere amintiri vreodată...

Acum îți scriu cu drag o ultimă scrisoare;
Poate o vei primi sau va fi rătăcită-
Închisă într-o sticlă ce-o voi arunca în mare
Cu gândul că de tine ea va fi găsită!

A trecut mult timp iar regretele sunt prea târzii,
Doar valuri poartă sticla cu dorul meu în ea...
Te-am iubit sublim și-am vrut să știi:
În valuri înspumate am aruncat scrisoarea mea.

Revăd aievea și gara de la prima noastră întâlnire
Când sărutări fierbinți ne pecetluiau menirea,
Revăd aceeași gară când triști la despărțire
Ne-am înșelat destinul-Ne-am amăgit iubirea...

Am încondeiat lacrimi cu cerneală pe hârtie...
A trecut o veșnicie de când nu ți-am mai scris,
Ești o amintire dulce, ești toată: O dragă poezie!
Că te voi pierde nici Nostradamus n-ar fi prezis.

Revizuit: 20.03.2023