agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-12-27 | |
MOTTO:
Să doară-acest timp, consumându-l, să doară, să cheme Lumea la clopote și la blesteme, Să cheme, să doară, să cheme-n vibrări repetate Lumea la fapte și la luciditate. Nicolae Labiș - „LUI MARX” Un bust cu barbă sură, imensă și stufoasă, Cu răzvrătiri pe chipu-i tăios, de utopist, Karl Marx chema la luptă pe cei de joasă clasă, Prin Manifest Partinic, numindu-l Comunist... L-a conceput cu Engels, feciorul de bani gata, Ei, filosofi cu-avere, strigau: Jos bogătașii Și jos capitaliștii ! Cei mulți să-și ia răsplata, Să spulbere burjuii și să le piară pașii ! Să se unească-n lupte, să curgă-n lume sânge ! De la bogați să prade toți banii, toată suma, Iar cei săraci să facă pe cei bogați a plânge - Deci cei săraci să fie... ei cei bogați de-acuma!... Pe scurt, așa croise Marx noua societate, Ca viitor de aur măreț al omenirii. Era convins că-n lume va fi egalitate Din focul răzbunării, nicicum dintr-al iubirii. Ce n-a făcut el, bietul, să-și împlinească scopul: Și-a părăsit credința rabinului părinte, S-a creștinat o vreme, dar nu-și găsi norocul, De-aceea, ateismul a-mbrățișat fierbinte ! De-atunci îi știm părerea notată într-o carte: „Religia e opiu ce-mbată tot poporul !” Crezurăm c-ateismul l-a liniștit în parte, Dar el dorea ca faima-i să-nfrunte viitorul. Tot căutând o cale să-și toarne-n bronz doctrina, Prin care comunismul să-ncingă-ntreaga lume, Din numeroșii prieteni, el și-a găsit neghina, Pe-un ins ce-avea secretul să-l umple de renume... - Nu-i greu, i-a spus acesta. Știi Faust că-i jurase Lui Lucifer credință? Să-i juri și tu, ca mine, Și-ți dă puteri supreme, cu vajnice foloase: Tot ce dorești se face ! Și totul va fi bine ! Așa făcu, pierzându-și o parte din valoarea De filosof, profesor, de scriitor prolific. Nu-și explicau colegii de ce înfățișarea Părea de-acum ciudată, mai alta, mai... specific. Lucra la „Capitalul” un studiu nebulos; Iar noaptea scria-n versuri: „Pe zisul Dumnezeu, Eu mă răzbun cu ură. Din cer vreau să-l dau jos, Căci Ulamen-Satana mi-e unicul meu Zeu ! Lui i-am jurat credință, doar el mi-e cel mai sfânt; El mi-a promis că veșnic toți vor ști de-al meu nume... Stafia comunistă i-o-ntind pe-acest pământ, Ca lui să i se-nchine supusă-ntreaga lume !” Acesta-i jurământul ce s-a găsit în scris, Dar, de atunci, în viață nu-i mai mersese bine, Căci două dintre fete curând s-au sinucis Și-ntreaga-i existență porni să se decline. Totuși, curând, în lume, pactul dăduse roade: Șiruri de revoluții creșteau pe tot pământul. În toată omenirea se răsculau noroade - Marxismul prindea viață și își spunea cuvântul. La ruși, ciracul Lenin, printr-o răscoală mare, A-ntruchipat marxismul în țară comunistă - Și molima se-ntinse, trecând peste hotare, Prin Stalin, Mao, Tito, spre Cuba cea castristă... Chiar România noastră, și alte țări sărmane, Au trebuit să guste otrava cea de fiere Care-a ucis în lume sute de milioane Și care astăzi, iată: e-o șandrama ce piere ! Glen Ellyn, 26-27 decembrie 2017
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate