agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-02-12 | |
Acum te plimbi pe balustradă,
zoomorf, un porumbel alb, încălțat. Te pregătești să-ți desfaci aripile și să simți cum e să nu mai fii om. Poate că saltul nu-ți va fi de ajuns? Va fi neplăcut să-mi muți imagina la Manole, el nu a avut șansa ta șamanică, lui i-au ajuns truda și chinul spre slavă. A rămas mit, ceea ce nu ți se va întâmpla. Cui i-ar păsa de un porumbel sărind peste balustrada asta în toiul nopții? Carpe diem-ul tău nu are sens. Amintește-ți cum ai ajuns aici. Câte ar fi de explicat? Darul pe care-l uiți de la început. Nu la viață mă refer. Nu la tine mă refer. Nu la mine mă refer. Este micul nostru secret. Poezioara noastră care ne animă spre măreția mănăstirii domnești. Acolo lângă izvorul cu lacrimi tămăduitoare, îndurerea-mi se estompează. Sunt sigur că amintirile-ți revin în ritmul bătăilor din aripi. Îl simt în puls pe măsură ce cobori spre aleea pietruită. Spre frimituri. Te mulțumești cu resturi de la trecători, așa cum ne mulțumim noi cu adevărul. Prin tine coboară un gând în mine. Nepăsarea se abate de la regulă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate