Mi-am îngropat himerele de-a latul
În hoitul lung, ca resemnarea să-mi inunde,
Tot smârcul cu fetidele flămânde,
Prin râpe fără fund, de-a berbeleacul.

Vecii și vise am ghemuit în neant,
În negrul carnivor cu raiurile rupte,
Venin și mierea-am smuls de la virtute
Și 'nalte orizonturi din somnul penetrant.

Ard încă fără voie, între timide bulburi,
Durerea-mi omnivoră cu amforele pline,
În spiritul din sunet viorile ard galburi,

Migrând cu geana morții în sângerări rubine.
Și mă înalț cu-aripa ce fâlfâie în scorburi,
Car undele în ani și sparg oglinzi în mine!