Afară plouă, ghimpii grei ...
Și dacă vii, dacă mai ești
De ploaie să nu te rănești
Îmbracă-te în ochii mei

Lovește fruntea toamnei ude
Când plouă-i straniu peste plete-
Ca ploaia să nu-ți lase pete
Ființa mea te va ascunde

Și fugi acum, de unde ești,
Înspre tăcerea mea febrilă-
Ploaia devine o reptilă
De care-n fugă te lovești

Și fugi, și vino, și rămâi,
Și nici o rană nu fi-va noapte-
Vin trandafirii zilelor coapte?
De mult din înflorire îi oprii ...