încă nu am ajuns la sfârșit să-mi plătesc biletul întreg
dar dacă privesc în urmă nu văd nimic deosebit
toate momentele au trecut cumva pe lângă mine ignorându-mă

revoluția și-a lăsat rând dar eu nu am aflat și am ratat momentul
mă chinuiam să aprind lumânarea să citesc o rugăciune
dar picioarele m-au lăsat și am căzut în uitare

toți kilometri străbătuți suferă pentru că nu-și cunosc originea
eu nu au văzut kilometrul zero și nici nu i-au auzit strigătul mușcat
dar pașii mă duceau cumva mecanic fără să se numere

cei șapte ani atârnă greu, mă dor umerii. îmi dau lacrimile
și toate cuvintele flutură batiste în urmă. păcat de toate cărțile uitate
păcat că tocmai acum am rămas fără cuvinte...

și da... my best moment doesn't exist