Stingher mi te așezi într-un colț,
Un colț de hârtie rece
Privind naiv cum mă descalț
De sentimentul tău rece.

Nu ști, nu vrei, nu faci
Și teama cântă pentru tine
Gândești, în continuare taci
Aproape, dar departe de mine.

Ai vrea, dar dorința o stăpânești
Cu greu, e prea puternic
Sentimentul ce-l urnești,
Precum un mare vornic.

Tai, adaugi, compui
Cuvinte necunoscute
Pe hârtia rece te transpui
Lăsând în urmă cute.

Liniștea eu ți-o privesc
Ce o creezi trasând zadarnic
Doar o clipă mai zăbovesc
Un chip frumos, cucernic.

Lacrima-ți pătează hârtia,
Aș vrea să șterg și să așez
În locul durerii, iubirea
Zâmbetul să-ți creionez.

Un colț să-mi lași și mie
Să pot eu continua
Cu un final, o simplă linie
Un nou început în viața ta.