E Soarele în cosmos o limbă ca de clopot ?
(Unde sunt miliarde ca el - „clopote-arzând”?)
Toate răsună ne-ncetat, niciunu-n ropot,
Ci-n ritmuri dulci, prelungi, ajunse pe Pământ...

Le-aud numai cei care cred că sunt reale.
Le-aud pe-un fond de orgă vestiți compozitori,
Le-aud stoluri de păsări rotindu-se agale
În ritmul lor melodic și tainic pe sub nori...

Da, Universul cântă-n divine armonii,
Materia lui neagră vibrează-n unde clar!
Din adâncimi de sfere zbucniră raze vii
Pulsând lumini prin spații lipsite de hotar.

Da, Universul cântă, și cântă și Natura
Prin murmur de izvoare, prin valuri mari de mări,
Prin freamăte de codri (ea are altfel „gura”),
Prin șuierat de vânturi, prin roua de pe flori!

Totul e ritm și sunet - îndemnuri să creăm -
Natura dă și cere, dar nu vrea nici stridențe,
Nici parodii de sunet, cum azi exagerăm.
Cu noi vrea-un cerc armonic, să fim cu ea-n cadențe.

Să proslăvim Natura și Universu-n cântec,
Să ne-ancorăm concentric în goluri de astral!
Din aria voinței și-al cerului descântec,
Să ridicăm spre Soare al muzicii pocal!

Slăvi-vom Universul, Pământul, Galaxia -
Le vom slăvi atomii, căci sunt structura lor.
Tot ce-i măreț, cânta-vom: Natura, Veșnicia -
Dar mai întâi slăvi-vom pe-al lor Sfânt Creator!

Glen Ellyn, USA - 30 nov. 2019