agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-12-25 | |
Pe aleile vechi mă simt tot mai stingher
Când începe-un acum se termină un ieri Nu mai pot nici să iert nici să mint nu mai pot Te-am iubit nelumesc, te-am iubit peste tot Sunt prăpăstii în jur dar tu nu le mai vezi Iar când totul e alb, ochii-ți sunt tot mai verzi Eu te vreau cel mai mult când ai umerii goi Și în anii ce vin și în cei dinapoi Să nu spui nimănui câtă liniște e Peste-un alb ca-n poveștile antarctice Dar să-mi spui mie totuși cam cât mi-a rămas Din bătaia de tun, din bătaia de ceas Când te-mpiedici de aripi n-ai unde să cazi Și din ieri ne-a rămas numai ziua de azi Dar îmi sună a clopot din necunoscut Și plutesc caii albi peste-un câmp absolut Sunt viclean și flămând și-ncă te mai iubesc Și aici și pe-un glob tot mai nepământesc Dar să-mi spui totuși astăzi cam cât mi-a rămas Dintr-un dangăt de clopot și din toaca din ceas
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate