plouă încet peste iubirea noastră
în cale se aștern șuvoaie de amintiri
un arțar bătrân freamătă la fereastră
așezându-mi nostalgia în priviri.

e toamnă în suflet și nopțile-s reci
peste Carpați a nins cu noi speranțe
visele-mi rătăcesc pe albe poteci
dar mă țin departe de discrepanțe.

am strâns în piept iubite ani de aur
amintiri în doi zâmbesc în album
iubirea noastră cel mai scump tezaur
nu am s-o las îmbâcsită de fum.

iubirea noastră n-am s-o las să piară
o binecuvântez ca pe-o minune rară.