fac oameni de hârtie după chipul și asemănarea mea
le dau drumul pe stradă îi întâlnesc triști nebăgați
în seamă aidoma homeless-ului care doarme în scara
blocului acoperit de cartoane format academic b5

întreaga lui viață încape într-o pungă de plastic uite-o
cum zboară luată de vânt unii spun că e mirele lui chagall
alții că e un zeu agățat de firele de troleu cineva spune
un pater noster și îl reazemă ca o scară de cer

zeul coboară și abia tunci vedem că are pe frunte scris
cuvântul emet nu-mi mai rămâne decât să mă întreb precum
kabbaliștii în clipele lor de angoasă cât va mai rezista acest
cuvânt pe fruntea unui golem deja litera e a fost ștearsă