agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-03-28 | |
ea m-a lăsat singurătăţii
şi mâine, când va bate clopotul primăverii mă va găsi îmbrăcat în haine de pustnic priveghindu-mi trupul părăsit mâine, singurătatea mă va trânti cu capul de toţi pereţii oraşului iar eu îmi voi privi cu atâta ură stârvul absent de sine, până îl voi uita Doamne, noaptea aceasta coboară sau urcă? cearcănele se suprapun peste răsărit, destinul peste iubire, sălciile peste iertare iar eu încă mai stau aici între magnolii suspendate în aer şi vrăbii de vânt, luna îmi intră impudic prin podul casei şi-mi crapă în două umbra spânzurată de mine, Doamne, bezna asta miroase a liliac înflorit, a fântână arsă, a gară de piatră şi totuşi pământul e putred de atâta frumuseţe, iar eu uit până şi uitarea! nici măcar nu mai ţin minte dacă în faţa casei creştea o iubire de cireş sau un turn dacă trecea un râu sau o punte şi nu sunt sigur nici acum dacă eu m-am întâmplat sau doar m-am visat ea m-a lăsat sinuciderii strigând depărtarea din culpă cu genunchii la gură iar mâine când va bate clopotul tăcerii eu voi sculpta în aerul dimineţii ovale de cer şi margini de rouă, mâine dimineaţă mă voi găsi pe mine înfăşurat într-o pasăre vişinie de lemn apoi mă voi da uitării într-o livadă de spini înfloriţi
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate