agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-05-05 | |
Credeam că lumea e a mea;
Și primul braț de pălămidă A fost covor de catifea În mintea mea de crisalidă. Să o urmez? m-am întrebat; Cum să nu merg, când m-a chemat? Sorbeam idei și-nvățătură (Vorbea frumos, vorbea cu tâlc); Și pentru orice lovitură Am învățat tăcerea mâlc. Ce glume bune mai spunea! Cum să mai zici că-i lumea rea? Ea rănile mi-a oblojit, Ungându-le cu fiere-amară Și-astfel, păcatu-a reușit Să fie, fără ca să doară. ...Și-ntr-o pierdută fundătură Zăceau și paloș, și armură. Da, am slujit-o cu temei În nopțile de misiune, Tot savurând câte-un crâmpei Din multa ei deșertăciune. Am fost iubit, chemat, vrăjit, Scuipat, bătut și părăsit. Azi stau chircit pe la răscruci Și-mi sprijin mâinile în gol, Din mintea plină de năluci Alung un cântecel frivol. În piept am lacrimi și cârcei, Sub tălpi am pietre și polei. Dar mă ridic, c-am auzit Într-o căsuță, într-o seară, De un final preafericit În altă lume cam... bizară, C-un Dumnezeu care-a venit Să ne iubească și să moară. Și de n-o fi tot amăgire, Am să vă dau la toți de știre.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate