Ce ar trebui să fiu eu,
de fapt,
pe acest pământ?
Nu știu...
o gură de aer;
o adiere de vânt;
un paznic
pentru suflete nevinovate?
Nu sunt eu prea slabă
pentru atât de mult?
Nu știu...
Crezi în mine?
Eu nu mai cred.
Cred că mă înșel de una singură,
dar nu știu cu ce...
Nu știu...
Nu mă mai înțeleg nici eu,
deci cum aș putea găsi iubire;
și cum aș putea să aștept eu dragoste
și înțelegere
din partea altcuiva?
Știu că nu mă poate salva nimeni
din cercul meu vicios
pentru că nu-i dau voie;
dar eu aștept...
și ce aștept nu știu...
Mi-e frică, oare, de fapt
de fericire?
Nu știu...