furnicar de gânduri prin minte trebăluiește
păienjenișul grijilor îl iau cu pămătuful
precum un ostaș sufletul mărșăluiește
condus de fanfara ce încântă văzduhul.

în zori când privirile scanează cerul
elogiez viața ca pe un dar suprem
puternică-mi este credința ca fierul
de abisul xenofob nu mă mai tem.

împletesc cu armonii raze feerice
știu că-mi voi glorifica destinul
cu simțuri dezghețate și cucernice
nu mă va împiedică niciodată declinul.

culori curcubeice se combină-n cuvinte
soarele sporește iubirea mea fierbinte.