agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ muÈ™cătura din priviri ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-09-25 | |
Ah, pământ istoric,
Pari atât de mic, Ai, însă un suflet mare și duios, Dar care-i al lui folos? De ce-i al tău ai fost lipsit, De dușmanul ce-a căzut demult. Să fii întreg și păzit, Ah, ce-aș fi dorit âtat de mult. Sub control străin Sute de ani ai fost. Au încercat cultura să-ți o înlocuiască, Dar fără de rost! Să-ți schimbe oamenii au încercat, Și ostașii ți i-au atacat, Ai rămas victorioasă, Basarabia să trăiască! Dușmanul a pierdut. Împreună au rămas Românii, Cei de peste Prut. Al lor pământuri, Ei sunt stăpânii. Sub jug ei nu mai sunt! Timpurile bune se scurg, Tulburări poporul are. Acesta este ultimul amurg, În care, Românii sunt uniți. Ce se aude în depărtare? E cutremur oare? Nu! Dușmanul e iarăși în picioare! Pâmntul iarăși nu-i al nostru, Cerul nu mai este așa cum era, Rudele nu mai sunt rude, Neamurile nu mai sunt neamuri, S-a dus acea eră, Acum dușmanul face acțiuni și mai crude! Un singur popor pleacă pe diferite drumuri. Împărțită e Basarabia, La un imperiu a cui nu aparține e lipită, Din nou este în ispită, Din nou dușmanul e același, De Hotin și de Bugeac e lipsită, Chiar și Bucovina e în două. Și Cadrilaterul e uitat, Aceste pământuri nu vă aparțin vouă! Pentru doar o clipă, Ei sunt iarăși Români, Pentru doar o clipă Ei urăsc că sunt Români, Pentru doar o clipă Ei au mai multă frică În propria patrie, Decât în dușman. Acea clipă a trecut, A fost una rece, O clipă de demult. Întregi generații Naționalitatea și-au pierdut, Înloicuind-o cu alta. Ei, nu-și cunosc istoria, Lor nu le-a fost oferită, Aceasta a fost o tragică ispitä. Imperiul cade, Infrastructura i se roade, Popor după popor, Fără de drept furat și indoctrinat Din Uniune dispare. Un nou izvor apare, Cultural, însă nu și economic. Sărăcia și foametea e un nimic, Căci Basarabenii totul au suferit, Și prin totul au trecut. Istoria e acum știută, Totuși, România nu e unită. Românii nu sunt sub jug, Și totuși ei nu sunt unul, Oamenii din țară fug. Dușmanul, acum nu e nici la hotare, Însă Românii sunt împărțiți și mai tare. Pământul nostru nu e sub dușman, Ci e sub străin E oare posibil, Ca să aparțină aceluiași stat Toți cei ce provin din aceiași strămoși?
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate