înfiorați plutim
în ciudata călătorie
veșniciei o împărțim mergând
pe uscat coloniști din istorii
citite cândva

răsunând a chemare
și o mare de oameni în rugă
ergo sum
lăuntric în perete de suflet
ergo sum

hoinărind ne-nvăluie
stele ciorchine
fâșii de catifea și umbrele
prelungi de cinci ori
într-o zi și o noapte

însoțesc fidele o treaptă
ademeniți de vraja
răsăritului pe marea de nisip
refacem neuitării firul
cu jurăminte noi

aceleași regăsiri
au prefăcut în perlă tăceri
în cuvinte înflorindu-mi pe buze
lungi firesc și sălbatic promitem
altor zboruri ...ergo sum