O ALTÄ‚ PRIMÄ‚VARÄ‚

* * *
ÃŽn satul meu arhaic
Cioplit în diadema dealurilor verzi
Într-o biserică din zid, pictată
Cu sfinții blânzi în care crezi
Văd viețile trăite altădată…
Cum se perindă spre altar
Iar timpul vine din orele tăcerii
Să mistuie osârdia trecută în zadar.

Strămoșii mei care-au trudit aici
S-au aciuit cuminți sub glie, din lumină
Ș-așteaptă-n somn sub crucile lor mici
O primăvară-a renvierii ce-o să vină !