agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-03-17 | |
Vin roșu, rose, bere de Malaga pentru poeți
Ești bolând, bre, Bacovia, de-ți place doar vinul de butuc, Cotnari, Huși, Panciu, Odobești, și nu vrei tu, omule, să te cinstesc c-un pahar de Rioja Antaño Tempranillo când îmi bate vânt în cască, precum ție în cavou, de strigai "Stam singur în cavou și mi-era frig", ia și gustă, e "bodega fondata en 1896", ca adolescent deja scriai "Plumb" în 1898 în prăvălia din Bacău a lui tac-tu Hei, Ano Blandiană, unde mai stai, nu te duci și tu pe Arena Națională, la câte un meci, hai, fă-te-ncoa', nu vrei un pahar de Rosado, tot 2021, pandemic, de-un roșu-roz intens, văzut și la New York, când ați stat un grup de români, iar unul a scris pe zăpadă "Freedom", v-ați imaginat toți, cu sânge, abia scăpaserăm de Ceaușești, ia de-aicea răsplată — Vega del Cega, origine Valdepeñas, Cruzares, Salida de los Llanos, mor cum vorbești, te-am auzit acum o lună, ai trecut cu prietenii pe lângă mine Măi, Liviule Ioane, Stoiciule, hai să bem două halbe dintr-o litră luată de mine din Torrox, mi-e dor să te reîntâlnesc, maestre, știu că ți-eram drag, ortac, ne-am văzut odată și la un cenaclu de la institutul Borcea, n-ai vrut să citești, l-ai lăsat pe Alexandru Mușina, fie-i țărâna, să-l laude pe nemuritorul Bacovia, apoi pe Silișteanu, să-l lingă pe nea Marin Sorescu, el fusese mai înainte de mine amantul lui Lady Mi, am de la el un tricou de fotbalist spaniol în roșu-galben, c-un număr de teren madrilean în spate, în față c-un taur stilizat cum împunge pe privitori ca pe matadorii recuperatori de oase-n coridă, cică se cheamă berea asta spaniolă blondă Victoria Málaga, îi mai spune misterios, te surprinde, "malagueña y exquisita", e pișcăcioasă ca gura unei muze de Andaluzia, ca a unei prințese maure aruncată din turn la Orihuela, hai, măi, Liviule Ioane, i-am desfiletat capacul, vino s-o săruți, chiar dacă ții la soție, vino în regiunea lui Pablo Picasso, aici, doar ești Picasso al nostru și după tenul mai închis bronzat, și după imaginație, și după înfățișare, ești, după mine, artistul total
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate